Acatistul Isus, Lumina celor aflați în întuneric

Numele de Isus înseamnă că numele lui Dumnezeu însuși este prezent în persoana Fiului Său făcut om pentru răscumpărarea universală și definitivă din păcate. Este numele divin care singur aduce mântuirea, și de acum înainte poate fi invocat de toți, pentru că, prin Întrupare, s-a unit cu toți oamenii, astfel încât „nu este un alt nume dat oamenilor sub cer prin care să putem fi mântuiți” (Fapte 4, 12). Catehismul Bisericii Catolice nr. 432].

Condacul 1 (Glasul 7)

Din adâncul întunericului și al deznădejdii strig către Tine, Doamne, Cel ce ai atârnat pe Cruce, în întuneric. Din groapa durerii și a frământării, înalț această rugăciune și, din toată inima mea, îți cânt cu glas tare: Isuse, lumină a celor din întuneric, mărire Ție!

Icosul 1 (vezi Psalmul 77)

În ziua necazului meu, te caut, Doamne, și mâna mea este întinsă și noaptea, fără să obosească. Ochii mei nu află odihnă de plâns și sunt atât de amărât, încât nu pot să vorbesc. Totuși, în timp ce spiritul meu cugetă noaptea, ți-am alcătuit acest cântec:
Isuse, Mântuitorul celor părăsiți!
Isuse, nădejdea celor în deznădejde!
Isuse, stea călăuzitoare a celor pierduți!
Isuse, întoarcere fericită din surghiun!
Isuse, biruință neprevăzută!
Isuse, biruință veșnică!
Isuse, zori luminoși după o noapte nesfârșită!
Isuse, lumină veșnică a Împărăției!
Isuse, șterge-mi lacrimile!
Isuse, potolește-mi teama!
Isuse, bucurie a celor cuprinși de spaimă!
Isuse, mângâiere a celor zdrobiți de întristare!
Isuse, lumină a celor în întuneric, mărire Ție!

Condacul 2 (vezi Psalmul 88)

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua și noaptea am strigat către Tine. Sufletul meu este plin de necazuri și viața mea s-a apropiat de iad. Zac în adâncurile gropii, în locuri întunecate și adânci; prietenii mei și cei care mă iubesc departe de mine au stat, iar însoțitorii mei sunt în întuneric. Însă prin harul Tău, sfâșii întunericul și rostesc că Tu ești ajutor și mântuitor în pământul uitării, strigând cu voce tare, Aliluia!

Icosul 2

Mâhnirea m-a despărțit de toți cei din jurul meu și nici nu pot simți iubirea Ta, o, Doamne. Pășesc în întuneric ca unul părăsit printre morți, ca cel ucis ce zace în mormânt, de care Tu nu-ți mai aduci aminte. Dar Tu ești Cel care înfăptuiește minuni pentru cei morți, a căror iubire rămâne nețărmurită până și în mormânt! Cu încredere în Tine, vestesc minunile Tale:
Isuse, mângâietorul celor îndurerați!
Isuse, mângâierea celor aflați în ceasul morții!
Isuse, eliberarea celor întemnițați și uitați!
Isuse, tovărășia celor despărțiți și părăsiți!
Isuse, dătătorule de pace către inimile tulburate!
Isuse, ce lucrezi prin mine pentru a-i atinge pe alții aflați în durere!
Isuse, care m-ai liniștit de furtuni!
Isuse, scăparea călătorului!
Isuse, înviere pentru cei ai căror copii au murit!
Isuse, seninătate pentru cei aflați în dureri!
Isuse, făgăduința triumfului din urmă!
Isuse, stăpânirea păcii de neînvins!
Isuse, lumină a celor din întuneric, mărire Ție!

Condacul 3 (vezi Psalmul 143)

Vrăjmașul mi-a vânat sufletul, Doamne, mi-a zdrobit viața la pământ și zac în întuneric, ca cei care au murit din veac. Spiritul meu e copleșit de tristețe, iar inima mea este îngrozită. Dar eu sunt slujitorul Tău, o, Dumnezeule îndurător, iar Spiritul Tău cel bun mă va conduce pe cărări line, cu putere reînnoită. Privind acea zi de pe acum, întind mâinile, cântând: Aliluia!

Icosul 3

În ciuda atacurilor vrăjmașilor sufletului meu, îmi pun nădejdea în Tine, Mântuitorule, iar Tu mă vei învăța cum să pășesc sigur. Chiar dacă locuiesc pe pământ uscat, caut la Tine apa vieții, aducându-ți cântări precum acestea:
Isuse, scut și zale!
Isuse, apărare fără greș!
Isuse, apă în deșert!
Isuse, izvorul Împărăției!
Isuse, alungă orice tristețe!
Isuse, fii strălucirea inimii mele!
Isuse, scăpare în mijlocul dușmanilor!
Isuse, nădejde când toată nădejdea este pierdută!
Isuse, zălogul bucuriei veșnice!
Isuse, izgonitor al umbrelor ce se apleacă peste viață!
Isuse, scapă-mi nevinovăția!
Isuse, iartă-mi toate păcatele!
Isuse, lumină a celor din întuneric, mărire Ție!

Condacul 4 (vezi Matei 15,21-28, Psalmul 54)

Femeia siro-feniciană a cărei fiică era stăpânită de diavol a strigat către Tine, Fiule al lui David, numai ca să audă că ai fost trimis doar pentru oile pierdute ale casei a lui Israel. În ciuda tăcerii Tale, credința acestui Naaman a găsit îndurarea Ta și s-a întors acasă cântând: Aliluia!

Icosul 4

În ciuda rugăciunilor mele numeroase și neîncetate, nu găsesc nici un răspuns, Doamne, iar inima mea este prea obosită pentru a merge înainte. Mă simt nevrednic chiar să adun firimiturile sub masa Ta și din toate părțile nu găsesc altceva decât descurajare. Însă știind că Tu-i mântuiești pe cei care cheamă Numele Tău, Isuse, și încrezător că vei asculta cuvintele gurii mele, mă închin înaintea Ta, spunând:
Isuse, primitor de străini!
Isuse, lauda sfinților!
Isuse, mântuiește-mă când chem cu dragoste Numele Tău!
Isuse, umple-mă de har în timp ce mă agăț cu credință de îndurarea Ta!
Isuse, iertarea numeroaselor mele greșeli!
Isuse, vindecătorul inimii mele păcătoase!
Isuse, hrana copiilor!
Isuse, bucuria săracilor!
Isuse, Împărat ce dai putere celui obosit!
Isuse, Stăpâne care dai izbăvire celor asupriți!
Isuse, nimicitorul diavolilor!
Isuse, cântarea îngerilor!
Isuse, lumină a celor din întuneric, mărire Ție!

Condacul 5 (vezi Marcu 10,46-52, Psalmul 57)

Cerșetorul orb Bartimeu a crezut că vei trece de el, Mântuitorule, și totuși mulți l-au certat, dar el nu a încetat să strige: „Îndură-te de mine, Fiule al lui David!” În mărinimia Ta, l-ai chemat la Tine și i-ai dat lumina, așadar că te-a urmat pe drum, cântând: Aliluia!

Icosul 5

Ca un copil singur în întuneric, strig către Tine, Fiule al lui David, adăpostește-mă la umbra aripilor Tale până trece urgia distrugătoare. Chiar dacă sufletul meu e încolțit de animale sălbatice ce strigă că nu există mântuire pentru mine, inima-mi e neclintită și cântă aceste laude:
Isuse, vedere pentru orbi!
Isuse, bogăție pentru cerșetori!
Isuse, îmbrăcăminte pentru cei nevoiași!
Isuse, cetate pentru toți cei împresurați!
Isuse, mărirea Ta este deasupra Cerurilor!
Isuse, strălucirea Ta umple pământul!
Isuse, preamărire a Tatălui Ceresc!
Isuse, împărțitor al Spiritului dătător de viață!
Isuse, asculți strigătul meu când toți ceilalți sunt lipsiți de auz!
Isuse, cheamă-mă la tronul Tău și mă mântuiește!
Isuse, ocean adânc al îndurării!
Isuse, boltă nesfârșită a adevărului!
Isuse, lumină a celor din întuneric, mărire Ție!

Condacul 6 (vezi Psalmul 42-43)

Precum cerbul ce suspină după râurile curgătoare, asemenea părintelui ce jelește pierderea unui copil, am rămas fără suflare, mâhnirea mă cuprinde, iar lacrimile mi-au fost hrană ziua și noaptea. Deși toate valurile spaimelor s-au rostogolit peste mine, Tu rămâi ajutorul și tăria mea, Doamne, iar cântarea mea către Tine rămâne în noapte: Aliluia!

Icosul 6

Bucuria procesiunilor pascale din jurul Casei lui Dumnezeu rămâne o amintire îndepărtată, o, Doamne, și sufletul meu este în deznădejde. Toată credința mea de dinainte a fost tulburată, așa că spun și eu, Doamne, stânca mea, „De ce m-ai uitat?” Dar Domnul va dărui încă iubire bună pentru mine și nădăjduind în ajutorul Lui îl laud, spunând:
Isuse, bucuria întoarcerii pentru cei de pe pământ!
Isuse, mult-așteptată reîntâlnire cu toți cei din Ceruri!
Isuse, șterge-mi lacrimile amare!
Isuse, reînnoiește-mi cântecul pierdut!
Isuse, lumină trimisă de la Tatăl luminos!
Isuse, adevăr care ne conduce la altarul ceresc al lui Dumnezeu!
Isuse, sărbătoare care ridică inima grea!
Isuse, liniște ce potolește mintea tulburată!
Isuse, întoarcere a zâmbetului pentru cei doborâți!
Isuse, reîncepere a sărbătorii pentru cei obosiți!
Isuse, Tu, care îi faci pe nefericiți să dănțuiască!
Isuse, Tu, care îi faci pe cei triști să cânte!
Isuse, lumină a celor din întuneric, mărire Ție!

Condacul 7 (vezi Marcu 5,21-24.35-43)

Omul a cărui fiică tânără tocmai murise era îndurerat, Doamne, când i se părea că ai venit prea târziu să o vindeci. Însă Tu i-ai spus să nu se teamă, ci să aibă credință și, cu o simplă poruncă, ai înviat fata din moarte. Plin de bucurie, tatăl rostea, Aliluia!

Icosul 7

Asemenea celor ale căror case sunt pustiite de moarte, propria mea casă este plină întristare și privesc cu frică răsăritul fiecărei zile noi. Dar păstrându-mi încrederea în Tine, îmi calc în picioare frica și îmi deschid gura pentru a rosti aceste imnuri către Tine, Doamne, dătător de viață:
Isuse, biruitor al iadului!
Isuse, dătător de înviere!
Isuse, alungă-mi spaima de viitor!
Isuse, vindecă durerile trecutului meu!
Isuse, izbăvește-mi în pace sufletul din lupta cu dușmanii mei!
Isuse, dobândește-mi mulți prieteni spirituali!
Isuse, Tu, ce ai pus deznădejdea la fugă!
Isuse, Tu, care umpli inima de speranță!
Isuse, lumină pe care niciun întuneric nu o poate stinge!
Isuse, bucurie pe care nicio tristețe nu o poate curma!
Isuse, libertate preamărită a copiilor lui Dumnezeu!
Isuse, cântecul nesfârșit al celor înviați la viață nouă!
Isuse, lumină a celor din întuneric, mărire Ție!

Condacul 8 (vezi Marcu 5,25-34, Psalmul 38)

Femeia cu scurgere de sânge a suferit de mulți ani, mergând din rău în mai rău, chiar dacă și-a risipit pe doctori toată avuția. În boala ei, îi era teamă să se apropie de Tine, Doamne, și astfel, a atins în taină marginea hainei Tale, pentru a-și afla tămăduirea. Dar când ai aflat-o în mulțime, i-ai curmat temerile, căci boala a lăsat-o. Când a simțit mila Ta, inima ei a tresăltat, ea strigând: Aliluia!

Icosul 8

Doamne, trupul meu nu este sănătos, iar durerea mă însoțește. Rănile mele sunt urâte, iar eu mă jelesc toată ziua. Deși unii încearcă să mă mângâie, eu sunt încercat și nu aflu decât geamătul inimii mele. Dar Tu nu ești departe de mine, Dumnezeule, și te vei grăbi să mă ajuți. De aceea, deschid gura mea spre lauda Domnului, mântuirea mea, zicând:
Isuse, sănătatea oaselor mele!
Isuse, făgăduința învierii mele!
Isuse, putere nesfârșită!
Isuse, iertarea nebuniei mele!
Isuse, vindecare pentru toți cei care doar ating haina Ta!
Isuse, tămăduire pentru toți cei ce se încred în îndurarea Ta!
Isuse, bucurie nespusă!
Isuse, fericire veșnică!
Isuse, sprijin când sunt gata să cad!
Isuse, iartă-mă, când nelegiuirile trec peste capul meu!
Isuse, puterea tinereților mele!
Isuse, înțelepciunea bătrâneților!
Isuse, lumină a celor din întuneric, mărire Ție!

Condacul 9 (vezi Marcu 5,1-20, Psalmul 56)

Îndrăcitul din ținutul gadarenilor a fost împresurat lăuntric de o legiune de diavoli, o, Stăpâne, și a locuit în pustiul disperării, pentru că niciun lanț uman nu era destul de puternic ca să-i stăvilească furia. Văzându-l apropiindu-se pe Mântuitorul Său, a alergat și s-a închinat înaintea Lui, cerând mântuirea. Când Tu i-ai alungat pe dușmanii lui și i-ai înecat păcatele în adâncul mării, a suspinat zicând: Aliluia!

Icosul 9

Dușmanii sufletului meu m-au călcat în picioare, Doamne, Dumnezeul meu, căci sunt mulți cei ce stau împotriva mea. O legiune de păcate lăuntrice luptă cu mândrie cu mine, pândind să mă poticnească la fiecare pas. Cu toate acestea, Tu ai văzut lacrimile mele, Cristoase, și ai zărit durerea mea și îmi vei izbăvi picioarele de cădere, ca să pot umbla înaintea Ta în lumina vieții, lăudând cuvântul Tău și zicând:
Isuse, dezlegarea celor osândiți!
Isuse, cântarea celor iertați!
Isuse, alungă nenumărații mei vrăjmași!
Isuse, iartă mulțimea păcatelor mele!
Isuse, îmbrăcăminte pentru cei goi!
Isuse, minte pentru cei zănatici!
Isuse, spaima duhurilor care zboară prin văzduh!
Isuse, lauda îngerilor ce se apropie de iubirea Ta!
Isuse, Tu, care îmi ștergi lacrimile!
Isuse, Tu, ce îmi potolești neliniștea!
Isuse, Tu, care aduci bucurie celor din pustie!
Isuse, Tu, ce ai curmat surghiunul!
Isuse, lumină a celor din întuneric, mărire Ție!

Condacul 10 (vezi Luca 7,11-17)

Văduva al cărei singur fiu murise a fost lăsată singură pe lume, părăsită de cei pe care i-a iubit. Când fiul ei era dus la groapă, Domnul a întâlnit-o și i-a cerut să-și șteargă lacrimile. Cu un cuvânt, l-a ridicat pe tânăr la o viață nouă, învățând pe toți acolo să-și schimbe plângerea în cântarea: Aliluia!

Icosul 10

Doamne, sunt despărțit de cel care m-a iubit, iar întristarea m-a înstrăinat de prietenii mei. Sunt obosit de plâns, iar ochii-mi slăbesc în timp ce îl aștept pe Dumnezeul meu. Zădărnicia și singurătatea mă zdrobesc în fiecare noapte, iar deșertăciunea mă bântuie ziua. De la capătul pământului te chem când inima-mi slăbește, ridicând către Tine aceste laude:
Isuse, prieten credincios al celor părăsiți!
Isuse, iubitorul sufletului meu!
Isuse, seninătate pentru cei în mijlocul furtunilor!
Isuse, putere pururi nouă pentru cei împovărați!
Isuse, umple golul inimii mele!
Isuse, folosește-mă ca pe unealta păcii Tale!
Isuse, putere în ziua luptei!
Isuse, stindard al victoriei glorioase!
Isuse, vindecătorul trecutului!
Isuse, călăuză pentru viitor!
Isuse, iertare preamărită!
Isuse, îndreptățire veșnică!
Isuse, lumină a celor din întuneric, mărire Ție!

Condacul 11 (vezi Ioan 11,1-44, Psalmul 6)

Isus i-a dat voie scumpului Său prieten Lazăr să înfrunte amărăciunea morții, și astfel să stea închis mormânt timp de patru zile, trupul acestuia suferind stricăciune. Dar Cristos a venit în lume să calce moartea în picioare și, cu un strigăt puternic, l-a chemat pe Lazăr din adâncuri, așa încât omul împresurat de moarte a ieșit din mormânt să strige: Aliluia!

Icosul 11

M-am înspăimântat când necazul a venit peste mine, iar moartea se arată în fața mea. Tăria mea în care am avut încredere nu mă apără în fața temerii reci ce îmi covârșește inima și în fiecare noapte patul meu este scăldat în lacrimi. Însă Tu, Isuse, ești învierea și viața, și chiar în locuința morților nu voi înceta să te laud:
Isuse, speranța celor osândiți!
Isuse, învierea celor ce cred în cuvântul Tău!
Isuse, cântec pe care nici o teamă nu îl poate înăbuși!
Isuse, liniște pe care nici o spaimă nu o poate zdruncina!
Isuse, ridică-mi ochii din moarte ca să văd lumina Împărăției Tale!
Isuse, umple-mi inima cu făgăduința vieții Tale nesfârșite!
Isuse, mărire strălucitoare a celor care înfruntă moartea!
Isuse, laudă nesfârșită a martirilor!
Isuse, îndrăznire înaintea primejdiei!
Isuse, răbdare în încercarea necurmată!
Isuse, mărire dumnezeiască, ce schimbi la față inimile rănite!
Isuse, biruința lui Dumnezeu ce-l aduce acasă pe acela căzut între tâlhari!
Isuse, lumină a celor din întuneric, mărire Ție!

Condacul 12 (vezi Luca 22,41-44, Evrei 5,7-9)

Cu suspine puternice și cu lacrimi, Isuse, ai cerut ca paharul durerii să fie îndepărtat de la Tine, iar sudoarea din trupul Tău sfânt a căzut ca picături de sânge. Deși ucenicii Te-au părăsit și au fugit, Cristoase, Tu niciodată nu ai șovăit, ci ai împlinit voia Tatălui până la capăt. Minunându-ne de credincioșia Ta, noi, cei slabi, zicem așa: Aliluia!

Icosul 12

Pentru noi oamenii și pentru mântuirea noastră, Fiule al lui Dumnezeu, ai atârnat pe Cruce. Deși ai strigat că Dumnezeu Te-a părăsit, din ascultare ai băut paharul suferinței până la capăt. Chiar dacă toți cei din jur și-au bătut joc de Tine și te-au hulit, Ți-ai încredințat sufletul în mâinile Tatălui și ai murit în întuneric. Uimiți de acest mister, noi, păcătoșii, strigăm din adâncul sufletului nostru:
Isuse, Miel a cărui blândețe este mai puternică decât lumea!
Isuse, Jertfă a cărui Sânge spală, spală tot pământul!
Isuse, respins de oameni, ascultător până la moartea pe cruce!
Isuse, Împăratul veacurilor, domnind de pe tronul Ceresc!
Isuse, păzește-mă să nu greșesc în ceasul încercării!
Isuse, întărește-mă pentru bătălia care va urma!
Isuse, a cărui moarte pe Pom calcă în picioare moartea!
Isuse, a cărui înălțare pe cruce îl doboară pe stăpânitorul acestui veac!
Isuse, Paști veșnic și putere a lui Dumnezeu!
Isuse, Împărăție dată nouă, păcătoșilor!
Isuse, lumina copiilor deznădăjduiți ai pământului!
Isuse, lumină a sfinților biruitori în mărire!
Isuse, lumină a celor din întuneric, mărire Ție!

Condacul 13

O, Isuse, Domnul, Dumnezeul și Mântuitorul nostru, numai în cuvântul Tău ne punem încredere. Deși suferința și teama ne covârșesc sufletul, încercăm prin întuneric să-ți apucăm mâna și să-ți primim îndurarea. Fii bucuria și pacea noastră când trecem prin această vale de lacrimi, dă-ne puterea de a nu ne pierde, ca să-ți putem cânta întotdeauna: Aliluia!

Rugăciune

O, Isuse, Împăratul nostru, îndură-te spre noi când ne luptăm și primește cântările noastre ca pe un o jertfă bine-mirositoare. În toată frământarea, necazul și suferința noastră, întoarce-ne la Tine, ca să-ți mărim îndurarea Ta cea mare. Ridică-ne, așa cum un tată își ridică copilul căzut, și adu-ne prin această vreme de întuneric și durere în lumina Ta minunată. Rezolvă necazurile noastre după cum vrei Tu, după marea Ta înțelepciune și iubire. Noi acceptam tot ce vine din mâna Ta îndurătoare și îți cerem să ne dai să împlinim voința Ta. Ca întăriți, să umblăm într-un chip plăcut Ție, iar până la ultima noastră suflare nu să încetăm niciodată să aducem laudă numelui Tău preasfânt, împreună cu cel al Tatălui Tău, care este fără început și al Spiritului Tău preasfânt, Cel de viață făcătorul, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.