Tu, care te numești iubire

Tu, care te numești iubire,
Isuse, om și Dumnezeu,
prezența Ta în Sfânta Taină
uimește azi sufletul meu.

Eu te ador cu umilință,
deși acum nu pot vedea,
căci ochii pot să mă înșele,
dar niciodată vorba Ta.

Eu pe altar văd vin și pâine
nimic nu e deosebit.
Dar sub aceste chipuri sfinte
Tu ești Isuse tăinuit.

De n-ai fi Tu să-mi spui acestea
n-aș crede-n veci așa ceva.
Dar la cuvântul Tău plec capul,
căci Tu ai spus că e așa.