marți, 10 noiembrie 2026
Marţi din săptămâna a 32-a de peste an
Ss. Leon cel Mare, pp. înv. **; Oreste, m.

lecturi: Tit 2,1-8.11-14; Ps 36; Lc 17,7-10

psaltire: P; culoare: alb

Să trăim aşteptând speranţa fericită şi arătarea gloriei marelui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru, Isus Cristos!
Mântuirea celor drepţi vine de la Domnul.
Suntem servitori inutili, am făcut ceea ce eram datori să facem.

Liturghie proprie, prefaţă pentru sfinţi
Lecţionarul sfinţilor: Sir 39,6-11: Îl va umple cu duhul înţelegerii; Ps 36: Gura celui drept exprimă înţelepciunea; Mt 16,13-19: Tu eşti Petru; ţie îţi voi da cheile împărăţiei cerului.

Gândul zilei
"El s-a dat pe sine însuşi pentru noi." (Tit 2,14)
Sfântul Paul ne invită să luăm în considerare exemplul lui Isus. El, deşi era Dumnezeu, a acceptat să se facă om în familia săracă a Mariei şi a lui Iosif. Ne-a arătat astfel, pe măsură ce creştea, ce înseamnă să îţi dai viaţa, să o oferi lui Dumnezeu. A făcut acest lucru trăind cu sârguinţă, în umilinţă şi castitate, răspunzând la orice ofensă cu blândeţe şi iertare, până la a muri, el cel drept, pentru cei nedrepţi.

din Calendarul "Cinci pâini de orz"

Lecturile
LECTURA I
Să trăim aşteptând speranţa fericită şi arătarea gloriei marelui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru, Isus Cristos!
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Tit 2,1-8.11-14
Preaiubitul meu, tu spune ceea ce este conform cu învăţătura sănătoasă! Bătrânii să fie sobri, demni, înţelepţi, sănătoşi în credinţă, în iubire şi în răbdare! 3 Tot aşa, şi bătrânele să se poarte aşa cum le stă bine unor femei sfinte, să nu fie perfide, nici dedate la beţie, ci să înveţe la bine, 4 să le educe pe cele tinere să-şi iubească soţii şi copiii, 5 să fie înţelepte, curate, având grijă de casă, să fie binevoitoare, supuse soţilor lor, ca să nu fie defăimat cuvântul lui Dumnezeu! 6 La fel, îndeamnă-i pe cei mai tineri să fie înţelepţi, 7 prezentându-te pe tine însuţi, în toate, exemplu de fapte bune, în învăţătură nealterată, demnitate, 8 cuvânt sănătos, convingător, pentru ca cel care se opune să fie ruşinat, neavând de spus nimic rău despre noi! 11 De fapt, harul lui Dumnezeu s-a arătat ca mântuitor pentru toţi oamenii, 12 învăţându-ne să respingem nelegiuirea şi poftele lumeşti, ca să trăim în veacul de acum cu înţelepciune, cu dreptate şi cu evlavie, 13 aşteptând speranţa fericită şi arătarea gloriei marelui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru, Isus Cristos. 14 El s-a dat pe sine însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere de orice nelegiuire şi să cureţe pentru sine un popor numai al său, plin de zel pentru fapte bune.
Cuvântul Domnului


PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 36(37),3-4.18 şi 23.27 şi 29 (R.: 39a)
R.: Mântuirea celor drepţi vine de la Domnul.


3 Încrede-te în Domnul şi fă binele;
locuieşte pământul şi păstrează-ţi credinţa!
4 Caută-ţi bucuria în Domnul
şi el îţi va da după cererile inimii tale! R.


18 Domnul cunoaşte zilele celor neprihăniţi,
moştenirea lor este veşnică.
23 Paşii omului sunt stabiliţi de Domnul
şi-l însoţeşte cu iubire pe cărarea vieţii. R.


27 Îndepărtează-te de rău şi fă binele
şi vei avea o casă pentru totdeauna!
29 Cei drepţi vor moşteni pământul
şi-l vor locui pentru totdeauna. R.


ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 14,23bc
(Aleluia) Dacă cineva mă iubeşte, va păzi cuvântul meu, spune Domnul; Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el. (Aleluia)


EVANGHELIA
Suntem servitori inutili, am făcut ceea ce eram datori să facem.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 17,7-10
În acel timp, Isus a spus: "Cine dintre voi, având un servitor la arat sau la păstorit, când acesta se întoarce de la câmp îi va spune: «Vino îndată şi aşază-te la masă!» 8 Nu-i va spune mai degrabă: «Pregăteşte-mi ceva pentru cină, încinge-te ca să-mi slujeşti până când voi mânca şi voi bea eu, după aceea vei mânca şi vei bea şi tu!»? 9 Oare e nevoie să-i mulţumească servitorului că a făcut cele poruncite? 10 Tot aşa şi voi, când faceţi toate cele care vă sunt poruncite, spuneţi: «Suntem servitori inutili, am făcut ceea ce eram datori să facem»".
Cuvântul Domnului

Supliment
Leon cel Mare (395-461) s-a născut la Etruria şi în anul 440 a fost înălţat pe scaunul lui Petru. A fost un vestitor al cuvântului, ale cărui predici sunt de o mare bogăţie doctrinară, şi un păstor care, pus în faţa ereziilor, a ştiut să definească persoana lui Cristos, Dumnezeu şi om, în termenii adoptaţi apoi de Conciliul din Calcedon (451). Stilul său concis şi bine ritmat se găseşte în multe dintre rugăciunile liturgice conţinute în culegerile oficiale (sacramentarii), dintre care cea mai veche îi poartă numele. Prin intervenţiile sale curajoase, a salvat în două rânduri oraşul Roma de la ruină: din faţa hunilor lui Atila şi a vandalilor lui Genseric. Pe bună dreptate a fost numit "cel Mare".